Povestea Palatului Mogosoaia

palatimg
Restaurant Terasa

Palatul Mogoșoaia

“ Va veni o vreme când acest popor, care n-a fost cunoscut până acum, va fi luat în seamă. Din această ţară, trecută sub tăcere, vor răsuna cântece şi muzică. Neamul acesta va renaşte şi lumea se va mira ca de o minune să afle, în sfârşit, tot ceea ce el posedă din conştiinţa universală ”

– Martha Bibescu

“La circa 15 km de Bucuresti se afla Palatul Mogosoaia, care timp de aproape 120 de ani a apartinut familiei Brancoveanu.

Construit in stil romanesc renascentist( stil Brancovenesc), Palatul si Complexul de la Mogosoaia, imbina elemente venetiene si otomane, fiind compus din “palatal “propriu – zis, curtea interioara, Turnul Portii, Cuhnia(bucataria veche), Vila Elchingen(vechea casa de oaspeti, in acest moment restaurant), ghetaria, cavoul familiei si sera de flori.

In afara zidurilor palatului se afla Biserica “Sfantul Gheorghe”, livada si gradinile adiacente. Este un loc perfect pentru a petrece o dupa-amiaza in afara Bucurestiului. Poti vizita expozitiile permanente si de sezon, te poti plimba prin gradinile de trandafiri, crini si irisi, poti sta la umbra unui tei sau a coniferelor si poti incheia aceasta minunata plimbare, pe terasa restaurantului “Palatul Mogosoaia” gazduit in fosta casa de oaspeti(vila Elchingen) servind preparate delicioase.”

Sub egida acestui dicton, te invităm să petreci o seară liniştită alături de noi sau să serveşti o cafea cu aromă îmbietoare în zorii dimineţii, să petreci atunci când ai motive de sărbătorit sau, după ce ai servit porţia de cultură la muzeu, să laşi să se decanteze toate informaţiile pe care le-ai primit, savurând un ceai aromat sau un desert delicios pe terasa noastră.

Băuturi fine, vinuri alese şi fundal sonor de calitate vin să completeze răsfăţul dumneavoastră culinar într-un spaţiu încărcat de istorie, ale cărui poveşti abia aşteaptă să fie din nou spuse.

GALERIE FOTO
Povestea Brancovenilor

Istorie

Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc, stil utilizat anterior și la un alt palat al voievodului, construit de acesta la Potlogi. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcției nu este cunoscută, dar se știe că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681.

După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, toată averea familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea.

Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, deoarece marele ban Nicolae Brâncoveanu ținuse partea rușilor în conflict. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluției din 1821 când ultimul urmaș al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri. După moartea lui Grigore în 1832, palatul a rămas moștenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat și, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut în familia acestuia și a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului, și vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu care, însă, s-a mutat în vila cea nouă iar clădirea veche a rămas nelocuită. Aceasta până în 1911, când Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nuntă soției acestuia, Martha.

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a fost loc de întâlnire al diplomaților aliați, fiind, pentru câteva luni, închiriat legației elvețiene din România. După 6 martie 1945, moșia a fost naționalizată forțat de guvernul comunist, Martha Bibescu obținând de la autorități declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deținea. Prințesa a plecat însă definitiv din țară în septembrie 1945, lăsând palatul fiicei sale Valentina și soțului ei, Dimitrie Ghika-Comănești.

În prezent, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică.

palatebrancovenesti.ro